Sâmbãtã, 9 aprilie 2011, elevii voluntari ai ONG-lui “Raza Speranţei din Ardeal” au participat la excursia organizatã la Oarba de Mureş. Participanţii s-au bucurat de sprijinul Primãriei comunei Unirea, jud. Alba .Scopurile excursiei au fost:
• Recompensarea voluntarilor pentru activitatile desfãşurate în anul şcolar 2010-2011
• Cunoaşterea faptelor de vitejie ale ostaşilor români de la Oarba de Mureş, din 16-29 septembrie 1944.
RECUNOŞTINŢÃ VEŞNICÃ EROILOR ROMÂNI CÃZUŢI LA OARBA DE MUREŞ
DEALUL SÂNGEORGIU DE LA OARBA DE MUREŞ- O GOLGOTÃ A NEAMULUI ROMÂNESC
“Pentru noi românii, istoria militarã a ţãrii nu are numai un interes ştiinţific. Cercetarea trecutului nostru militar este mare istorie, fiindcã e singura în stare sã ne întreţinã dragostea pentru pãmântul acestei ţãri, udat şi frãmântat timp de veacuri întregi cu sângele şi sudoarea celor care ne-au lãsat-o moştenire, sã ne mãreascã încrederea în virtuţile poporului nostru atât de viforos, cu suferinţele şi jertfele zilei de azi şi sã ne facã a avea încredere în ziua de mâine care va fi mai seninã şi mai caldã pentru ţarã şi neamul nostru” spunea generalul Harjeu, fost ministru al apãrãrii în Regatului Unit al României ( dupã unirea Moldovei cu Ţara Româneascã).
Eforturi uriaşe şi vitejeşti au fãcut trupele române pentru cucerirea dealului Singeorgiu. Era cheia întregului sistem defensiv de pe Mureş constituit de ocupanţii fascişti.
Aspecte despre bãtãlia de la Oarba şi Iernut se întâlnesc în poezii şi cântece populare. Dintr-o melodie intrepretate de Nicolae Furdui Iancu, redau câteva versuri:
“La Oarba şi la Iernut
A ţinut bãtaia mult
Cãdeau taţii şi feciorii
Cum se scuturã bujorii !
Cãdeau apãrâdu-şi glia
De duşmani mânce-i pustia
Cãdeau apãrându-şi ţara
De duşmani arzã-i-ar para”
La Oarba de Mureş se crease o asemenea situaţie, încât soldaţii şi ofiţerii încercau sentimentul cã oricine se va îndrepta spre aceastã secvenţã a frontului de pe Mureş, se logodeşte cu moartea, simţind nevoia sã
scrie în acest sens pãrinţilor şi rudelor ca o ultimã depeşã.
În buzunarul tunicii unui soldat cãzut la datorie s-a gãsit o poezie închinatã mamei sale. Rãzbate în ea fiorul sincer al acelor simţãminte, care-l mânaserã-ca pe toţi ceilalţi români-sã se batã pânã la jertfa supremã:
“Crezând câ poate- întâmplãtor
Afla-vei de-a mea soartã
Tu pasul ţi-l îndrepţi uşor
De–atâtea ori spre poartã;
Dar n-aştepta de mine veşti,
Cã viaţa nu mã lasã;
La datorie simt cã sint
Cât zece de acasã ”.
În încheiere, semnificativ mi se pare sã redau ce stã scris pe placa unui monument închinat eroilor români: “Cãlãtorule, tânãr sau vârstnic de câte vei întâlni în drumurile tale o cruce, pe a cãrei piatrã este sãpat un nume de erou, opreşte-te mãcar o clipã, descoperã-te şi gândeşte cã fãrã jerta celui de acolo, ar fi fost imposibil ca tu sã trãieşti astãzi liber, sã iubeşti soarele, munţii, râurile şi florile, pe care le-a apãrat şi ţi le-a lasat moştenire infanteristul, vânãtorul de munte, artileristul, tanchistul, marinarul şi aviatorul erou .”
Viorel Hanu
Director executiv ONG “Raza Speranţei din Ardeal”
Au participat urmatorii voluntari: Arina Ceteraş, Alexandra Girlea, AnaMaria Maroşi, Maria Pãcurar, Florentina Duma, Niculina Zercula, Andreea Lãcãtuş, Laura Popa, Daniela Tia, Claudiu Bîrsan, Mãdãlin Orga, Daniela Nemeş, Bianca Nemeş, AnaMaria Baghiu,Flavia Tat, Mãdãlina Cãpraru, Bianca Ilea, Alina Radu, Irina Sãtmar-elevi la GSCI Ocna Mures si Cosmina Oltean-elevã la Liceul Teoretic “Petru Maior”din Ocna Mureş, Titi Tãtar şi profesorii: Maria-Elena Udrea şi Vasile Arinar.
